by stanislau » 01 Apr 2009, 22:15
Harul este energia necreata Divina,ce izvoraste neancetat din Treimea Sfanta.
Asa cum soarele da lumina si caldura,tot astfel,Treimea Sfanta elibereaza neancetat din Sine aceasta energie,denumita Har,Har Dumnezeiesc,Har Mantuitor.
Lucrarea Harului in omul care il primeste,se concretizeaza in cele Sapte Daruri ale Duhului Sfant:intelepciune,intelegere,cunoastere,putere,sfat,evlavie si frica de Dumnezeu.
Ca sa fiu si mai bine inteles:Treimea Sfanta radiaza Harul,descris mai sus.Omul care este de acord sa il primeasca in el,este un bun credincios,unit cu Sfanta Biserica,este evlavios si temator de Dumnezeu,este cu dragoste fata de aproapele.
Actiunea harului aspura omului credincios,fac sa izvorasca din acesta,roadele.Este vorba de cele Sapte Daruri.
Cum apa uda radacina plantei si face ca planta sa dea rod,tot asa,Harul se coboara peste credincios,facand sa rodeasca in el Sf.Daruri.
Dupa aceasta introducere,doresc sa revin la subiect:
In Rai,omul putea sa nu manance din nici un fruct,pentru ca nu murea.Acel:"puteti manca...",implica si pe cel:"puteti si sa nu mancati...".Si aceasta este explicabil in aceea ca Harul Dumnezeiesc ii hranea pe oameni;sau,acestia se hraneau din Har.Si ca urmare,ei nu simteau,nici nu cunosteau:frica,foamea,setea,boala,frigul,oboseala s.a.
Fac aici o paranteza ca de aceea si insista Sf.Biserica sa ne rugam neancetat,pentru ca Harul sa lucreze in noi si sa ne ajute sa trecem mai usor peste necazurile vietii de zi cu zi.
Harul lui Dumnezeu asupra primilor oameni din Rai,are si rolul de a sustine firea umana;aceea ca omul este trup muritor si suflet nemuritor,ambele deopotriva.Ca sa dau un exemplu,Harul sustine firea umana,asa cum aracul sustine planta,sa nu cada.
Alungarea oamenilor din Rai,slabeste aceasta legatura,pentru simplul fapt ca departeaza pe om de Dumnezeu.Prin similitudine,pacatosul pierde din acelasi motiv,Harul.
Spunem deci ca firea umana este slabita prin pacatul originar,aceasta fire,lipsita de suport sustinator,este aruncata in voia incercarilor.Scopul acestor incercari,are la capat,tot Raiul,dar pe un drum lung si obositor,nu unul deja facut de-a gata,cum au fost primii oameni in Rai.Si in plus,abaterea de la Legea lui Dumnezeu,de la calea cea dreapta,adica de la dreapta credinta,nu mai duce spre Dumnezeu,ci spre prapastia haosului,a iadului,a locuintei celor morti pentru totdeauna.
Deci iata pericolul la care este expus omul,rupt din Har,lasat singur sa hotarasca si singur sa gaseasca calea.
De aceea si spune Sf.Biserica drepmaritoare,ca numai Harul Divin pe care Biserica il radiaza sau il reflecta spre noi,venind din Dumnezeu,este singurul in masura sa ne arate si sa ne lumineze calea pe drumul vietii,cale,care de multe ori,trece peste prapastii abrupte si se trezeste in fata cu fiare salbatice si inspaimantatoare:provocarile vietii care se lupta sa ne rupa de Hristos si de Sf.Biserica.
George Stanislau
teolog ortodox